Aproximativ 61 de milioane de alegători din cele 87 de circumscripţii electorale din Turcia sunt aşteptaţi duminică la urne, începând cu ora 8:00, într-unul dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care l-ar putea da jos pe preşedintele Recep Tayip Erdogan după 20 de ani de când este la putere.
ACTUALIZARE 13.48 Turcia „are totul de câştigat dacă se apropie de Grecia, de Europa şi de Occident”, a spus premierul grec Kyriakos Mitsotakis, într-un interviu apărut duminică în cotidianul Kathimerini, în contextul în care alegerile din ţara vecină sunt urmărite cu mare interes în Grecia.
„Suntem deschişi dialogului pentru a construi o agendă pozitivă de interes pentru noi toţi în domeniile comerţului, culturii, mediului”, a declarat Mitsotakis, care, la rândul său, urmăreşte obţinerea un al doilea mandat de prim-ministru în urma alegerilor legislative de duminica viitoare.
„Dar nu suntem naivi (…) Pentru o ameliorare reală a relaţiei noastre, trebuie ca Turcia să accepte să ne rezolvăm diferendele pe baza dreptului internaţional şi a dreptului mării”, a adăugat el.
Miercuri, într-o dezbatere televizată, Mitsotakis a criticat strategia Ankarei de revendicare de resurse energetice în Mediterana de Est.
ACTUALIZARE 12.20 Principalii rivali la alegerile prezidențiale din Turcia au votat. Recep Erdogan a mers la o secție de votare din Istanbul, orașul său natal, în timp ce Kemal Kilicdaroglu a votat la Ankara. Ambii politicieni au declarat că au votat „pentru democrație”.
De altfel, și turcii care au mers astăzi la urne au folosit cuvântul „democrație”, când au spus pentru ce și-au dat votul.
ACTUALIZARE 10.00 Sunt cozi la secțiile de votare din Ankara. Pentru turci, miza acestor alegeri este chiar viitorul lor și al generațiilor care urmează.
Oamenii se feresc să spună cu cine votează, iar unii dintre ei chiar refuză să vorbească în fața camerei. Ei spun că votează pentru democrație, iar unii cred că e nevoie de o schimbare.
„Pentru democrație, pentru ca poporul să trăiască într-o democrație, e timpul pentru acest lucru. Cred că rezultatul se va decide în cel de-al doilea tur de scrutin, e greu să ajungi la un rezultat în primul tur”, a spus un alegător.
Citiți și: ANALIZĂ Alegeri în Turcia. Pentru prima dată în 20 de ani se clatină scaunul „sultanului” Erdogan. De ce este economia turcă un „măr otrăvit”
ACTUALIZARE 08.25. S-au deschis secțiile de votare. Turcii au venit de la prima oră pentru a-și alege viitorul președinte.
Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe, care a luat o turnură imprevizibilă, relatează Reuters şi POLITICO, potrivit News.ro.
Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă formată din şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu reuşeşte să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de reacţia iniţială lentă a guvernului, dar există puţine semne că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota.
Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament şi probabil va fi o cursă strânsă între Alianţa Populară a lui Erdogan şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu. Alianţa Populară, este formată din partidul lui Erdogan AKP, care este un partid conservator, de sorginte islamistă, şi MHP, un partid naţionalist. Acestora li s-au alăturat şi alte formaţiuni mai mici.
Alianţa Naţiunii, care îl susţine pe Kemal Kilicdaroglu, este formată din şase partide de opoziţie, între care Partidul Republican al Poporului (CHP). Este un partid laic, înfiinţat de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, şi al cărui preşedinte este Kilicdaroglu.
Secţiile de votare se vor deschide la ora locală (şi a României) 8.00 şi se vor închide la ora 17.00. Între timp, aproximativ 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot – dintre care 1,5 milioane numai în Germania – probabil că vor fi votat deja.
În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00. Însă până duminică seara târziu s-ar putea şti dacă va exista un al doilea tur de scrutin pentru preşedinţie.
Alegătorii kurzi, care reprezintă 15-20% din electorat, vor juca un rol esenţial, fiind puţin probabil ca Alianţa Naţiunii să obţină singură o majoritate parlamentară. Partidul Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar se opune cu înverşunare lui Erdogan, după ce membrii săi au fost supuşi represiuniI în ultimii ani.
HDP şi-a declarat sprijinul pentru Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Partidul kurzilor se prezintă la alegerile parlamentare sub sigla micului Partid al Stângii Verzi, din cauza unui proces intentat de un procuror de rang înalt care urmăreşte să interzică HDP din cauza legăturilor cu militanţii kurzi, lucru pe care partidul îl neagă.
Când sunt așteptate rezultatele
Pe buletinul de vot prezidenţial se află patru candidaţi, care fie au fost nominalizaţi de un partid ce a depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare precedente, fie au obţinut 100.000 de semnături de la alegători. Cu toate acestea, doar trei dintre ei vor candida efectiv, deoarece unul dintre ei – Muharrem İnce – s-a retras după ce buletinele de vot fuseseră deja tipărite, cu doar trei zile înainte de alegeri.
Urnele se închid , aşadar, la ora 17.00. La ora 21.00, presa poate începe să raporteze, iar rezultatele neoficiale ar trebui să înceapă să apară în jurul miezului nopţii.
Pe măsură ce o imagine mai clară se va contura luni dimineaţa devreme, ar putea fi anunţată o victorie, dacă un candidat a câştigat în mod clar – deşi rezultatele oficiale de la Consiliul Electoral Suprem al ţării (YSK) ar putea dura câteva zile.
Cu toate acestea, dacă niciun candidat la preşedinţie nu obţine peste 50% din voturi, duminică, 28 mai, va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasaţi. Dacă acest lucru se va întâmpla, votul în diaspora va avea loc între 20 şi 24 mai.
Selecţia pentru Marea Adunare Naţională a ţării, care are 600 de locuri, este o chestiune mai complicată. YSK a permis ca 26 de partide politice şi 151 de candidaţi locali independenţi să concureze – deşi nu toate partidele candidează în fiecare provincie. Pentru ca partidele să intreîn parlament, ele trebuie să treacă un prag electoral de 7% – sau să facă parte dintr-o alianţă care reuşeşte acest lucru. Nu există o astfel de limită pentru candidaţii independenţi.
Editor : C.L.B.
Source: digi24.ro